🏫 Seria #18Less: Bullyingul nu e bătaie între copii – e un risc juridic
Legea nu-l scuză pe agresor, nici nu doarme în curtea școlii.
Într-o curte de școală, doi copii se iau la ceartă. Dar ce se întâmplă când „cearta” devine umilire zilnică, intimidare constantă, insulte repetate, filmări distribuite online sau chiar agresiuni fizice cu impact psihologic? Nu mai vorbim despre un conflict obișnuit între elevi. Vorbim despre bullying – și, conform legii române, despre o situație cu implicații juridice multiple.
🎯 Ce este bullyingul, legal vorbind?
Legea nr. 221/2019, care modifică Legea educației naționale (nr. 1/2011), definește clar bullyingul drept:
„acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale sau relaționale care se repetă și au drept scop sau efect umilirea, intimidarea, excluderea socială ori afectarea emoțională a unui elev.”
Pe scurt: nu contează dacă nu sângerează. Dacă afectează repetat emoțional un copil, e bullying. Iar consecințele pot merge de la sancțiuni disciplinare la răspundere civilă sau chiar penală.
👨👩👧👦 Cine răspunde? Părinții, școala și uneori, agresorul
🔹 Minorul agresor – dacă are peste 14 ani, poate răspunde penal (pentru loviri, amenințări, hărțuire sau violare de viață privată – ex. distribuirea de imagini compromițătoare fără consimțământ).
🔹 Părinții – răspund civil pentru faptele copilului lor minor, conform art. 1372 Cod Civil:
„Părinții răspund pentru prejudiciul cauzat de copiii lor minori, cu care locuiesc și pe care îi au în supraveghere.”
🔹 Școala – poate fi trasă la răspundere dacă nu intervine sau dacă permite perpetuarea agresiunilor. Art. 199 Cod Penal (lovirea sau alte violențe comise într-un cadru educațional) agravează fapta.
🧷 Ce poate face legal victima bullyingului?
Sesizare către conducerea școlii – orice incident trebuie documentat (în scris, cu martori sau dovezi).
Plângere la inspectoratul școlar – dacă școala nu ia măsuri.
Plângere penală – în caz de fapte grave (loviri, amenințări, hărțuire online).
Acțiune civilă pentru daune morale – părinții copilului agresat pot solicita daune în instanță pentru suferința provocată.
Sesizarea DGASPC – dacă faptele au afectat semnificativ sănătatea emoțională a copilului.
⚖️ Intervenția școlii este obligatorie
Conform reglementărilor în vigoare (OMEC 5545/2020), fiecare școală are obligația legală de a adopta un plan anti-bullying și de a interveni:
prin consiliere psihologică
sancțiuni disciplinare pentru agresor
mediere între elevi și părinți
sesizarea autorităților în cazurile grave
Ignorarea fenomenului nu mai este o opțiune.
👀 Pentru părinți din diaspora sau expați în România:
Sistemul românesc permite și plângere directă, fără mediere prealabilă, dacă copilul este agresat.
Nu contează dacă „a fost o glumă” sau „copiii se mai iau la harță”.
Este recomandabil să aveți dovezi clare: mesaje, capturi de ecran, filmări, martori.
Legea protejează demnitatea copilului, dar acțiunea trebuie inițiată de părinți.
📌 Concluzie:
Bullyingul nu este o simplă fază a copilăriei. Este un act repetat, cu urmări psihologice și juridice.
Părinții, școala și instituțiile publice au obligația să intervină. A tolera sau a ignora înseamnă complicitate legală. Iar pentru copilul victimă, fiecare zi în plus de pasivitate e o zi în minus de siguranță.
📩 Ești părinte și copilul tău trece printr-o situație de bullying? Nu aștepta să escaladeze.
Scrie-mi la 👉 contact@mihaelapaunescu.ro
🔐 Răspund confidențial, profesionist și empatic.
Următorul episod al Seriei #18Less:„Școala știe, dar tace?”