🎬 Seria #18Less: Copilul vrea să fie influencer? Ce spune legea despre munca digitală sub 18 ani.
Like-urile nu țin loc de contract. Nici de consimțământ legal.
Un cont de TikTok. O campanie cu produse de skincare. 10.000 de urmăritori și un brand care întreabă: „Putem colabora?”. Copilul tău e minor. Poate semna? Poate încasa bani? Ce drepturi are? Cine răspunde?
În România, și în Uniunea Europeană în general, nu există încă o reglementare dedicată muncii de „influencer minor”. Dar, munca e muncă – și când are loc în online – iar minorul este tot minor.
⚖️ Legea recunoaște munca minorului, dar o condiționează
Conform Codului muncii, un minor de la 16 ani poate semna un contract de muncă, cu acordul părinților. Între 15 și 16 ani, este necesar acordul expres al părinților + condiția ca munca să nu afecteze sănătatea sau dezvoltarea.
Problema este că munca de influencer nu e înregistrată clar ca formă contractuală. De cele mai multe ori, nu există contract de muncă, ci contracte de prestări servicii, drepturi de autor sau colaborări comerciale. Iar aici, lucrurile devin mai complicate.
📌 Cine semnează contractul dacă minorul are sub 18 ani?
Un minor nu are capacitate deplină de exercițiu, deci nu poate semna singur contracte care produc efecte juridice și fiscale. Așadar:
Contractele trebuie semnate de părintele/reprezentantul legal în numele minorului.
Dacă minorul are peste 14 ani, poate fi co-semnat ca „participant” sau beneficiar.
Dacă contractul generează venituri semnificative sau obligații, instanța de tutelă poate fi necesară pentru autorizare (ex: înființare PFA, cesiune drepturi, donații, investiții).
💰 Venituri, taxe și obligații
Banii obținuți de un minor din activitatea online (sponsorizări, afișări, vânzări etc.) sunt considerați venituri impozabile.
➡️ Cine răspunde fiscal? Părintele, în calitate de reprezentant legal, trebuie să declare veniturile minorului și să achite taxele.
➡️ Unde intră banii? Într-un cont bancar pe numele minorului, gestionat de părinte. Pentru anumite sume, băncile pot solicita acte suplimentare.
⚠️ Publicitate și protecție
Minorii influenceri intră în zona de publicitate adresată copiilor, iar brandurile care colaborează cu ei au obligații de etică și legalitate. CNA și ANPC pot interveni dacă:
minorul promovează produse periculoase (alcool, suplimente neautorizate etc.)
nu e marcat clar conținutul plătit (ex: #ad, #sponsorizat)
activitatea online afectează programul școlar sau sănătatea copilului
În Franța, Belgia sau Germania există deja legislație care cere autorizare oficială pentru munca digitală a minorilor – inclusiv limite de ore, controlul veniturilor și protecția interesului superior.
România? Încă nu. Dar instanțele pot interveni dacă se consideră că minorul este exploatat sau folosit abuziv online.
🧩 Ce trebuie să știe părinții?
Copilul nu poate fi lăsat singur în astfel de relații comerciale – chiar dacă este talentat, carismatic și are reach.
Fără contract și fără consimțământ legal, responsabilitatea revine părinților – legal, fiscal, moral.
În cazul unor sume mari sau parteneriate internaționale, se recomandă consultanță juridică + eventuală autorizare judecătorească.
Copilul are dreptul să fie protejat și în lumea digitală – inclusiv împotriva burnout-ului sau suprasolicitării mediatice.
🧭 Concluzie:
Un minor influencer nu este un adult în miniatură. Este o persoană aflată sub protecția legii – chiar și atunci când are vizibilitate și venituri.
A fi „viral” nu înseamnă a fi liber de responsabilități. Tocmai de aceea, părinții trebuie să acționeze ca manageri legali ai copilului lor digital. Cu contract, cu consimțământ, cu prudență.
📩 Ai nevoie de un model de contract, de o opinie juridică sau de reprezentare pentru înregistrarea veniturilor minorului?
Scrie-mi la 👉 contact@mihaelapaunescu.ro
🎯 Clarificăm împreună ce e legal, ce e riscant și ce protejează viitorul copilului tău.
Următorul episod al Seriei #18Less: „Bani de pus la saltea?” Nu. Copiii pot avea cont, dar cu control legal